Proteinele si aminoacizii

Proteinele si aminoacizii

Publicat: 25 February 2011

Proteinele sunt constituenti structurali si functionali a tesutului viu. Practic, acestea sunt “caramizile” din care este facut organismul uman. La randul lor, proteinele sunt alcatuite din combinatii de 22 de compusi numiti aminoacizi. Energia furnizata de proteine este de aproximativ 4 kilocalorii/gram, dar organismul beneficiaza de aceasta doar in urma procesului de catabolism.

Pentru ca sunt celula de baza a organismelor vii, proteinele se impart in mai multe categorii: enzime, hormoni, proteine transportatoare, proteine cu rol protector (anticorpi), proteine structurale, proteine contractile, receptori, proteine de semnalizare si proteine de stocare. Proteinele se gasesc in cantitati diferite in carne, peste, oua, lapte si alte produse lactate, precum si in semintele de plante: nuci, boabe de fasole, mazare si cereale. Pentru ca omul este mai apropiat de regnul animal decat de cel vegetal, asimilarea proteinelor de origine animala este mai rapida si mai eficienta. Cele mai importante proteine structurale sunt cele de zer (whey), de lapte, din soia si caseina. Carnea alba (pui, curcan, etc.) si cea de peste sunt recomandate cu tarie de catre nutritionisti ca sursa de proteine, pentru ca au doua avantaje importante: au o proportie foarte scazuta de grasimi si un procent foarte mare de proteine.

Din cei 22 de aminoacizi, 8 sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati de organism si trebuie procurati ca atare din alimente. Daca un aminoacid esential lipseste, actiunea celorlalti va fi mult diminuata. Acestia sunt valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, triptofanul, treonina si fenilalanina. Un al noualea aminoacid, histidina, este considerat esential pentru copii. Alti aminoacizi importanti sunt glutamina, aminoacidul esential al muschilor, si arginina, necesara pentru imbunatatirea functionarii hipofizei.

De retinut este ca sinteza de proteine este un proces energofag, adica are loc consum de energie, de aceea unele diete se bazeaza pe consumul unor cantitati ridicate de proteine. Cel mai celebru regim de acest fel este cel al doctorului Michel Montignac. Totusi, asimilarea proteinelor va duce la o crestere a nivelului de amoniac din organism, asa ca excesul nu este tocmai recomandat. Ficatul si rinichii sunt cei care raspund de procesarea proteinelor si “curatarea” corpului de amoniac, dar daca aceste organe sunt suprasolicitate, in special ficatul, pot aparea stari acute de oboseala. In acest caz, organismul este practic intoxicat, iar tu va trebui sa renunti la consumul de proteine o perioada.

Catabolismul, cel de care ziceam la inceputul articolului, este procesul prin care substantele din organism sunt descompuse pentru a oferi energie. Cand are loc catabolismul muscular, muschii sunt practic folositi pe post de combustibil. Acest lucru se petrece cand depui un efort intens si de lunga durata, de ordinul orelor, cam cum se intampla in cazul maratoanelor de mountain bike sau curselor de sosea. Motivul: organismul tau nu trebuie sa consume o cantitate suplimentara de energie pentru a o asimila pe cea oferita de rezervele proprii ale corpului. Punctul de maxim al consumului caloric necesar digestiei si asimilarii proteinelor are loc la o ora dupa ce ai mancat proteinele respective, deci este posibil sa te simti un pic obosit atunci.

Necesarul zilnic de proteine al unui om obisnuit este pe undeva intre 0,8 si 1 gram de proteina/kilogram corp. Mamele care alapteaza au nevoie de aproximativ 2 grame/kilorgram corp, iar unii sportivi de performanta, precum culturistii, folosesc insa si pana la 4 grame/kilogram corp.

   

Ti-a placut?

Pentru evenimente similare, te poti inscrie la newsletter-ul nostru.

   
 

Tag-uri